FEJLESZTÉSI TERV

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

PARTEA 1

1. Contextul de elaborare a planului / Argument

Avizat în Consiliul profesoral din 09.10.2014 șaprobat în Consiliul de administrație din 03.10.2014

Elaborat: Dir. Lakatos Mihail
Dir.adj. Ferenczi Attila

Prezentul  Plan  de  dezvoltare  instituţională  are  în  vedere  dezvoltarea Liceului Teoretic Salamon Ernő  în perioada 2015-2019. Echipa de proiect a ales această durată de viaţă de 5 ani ținând cont de modificările legislative cuprinse  în  Legea  Educației  Naționale  nr.  1/2011,  modificări  ce  se referă la criteriile de admitere la liceu, formatul examenului de bacalaureat, recrutarea personalului didactic la nivelul unității precum și de evoluția economică a zonei în care se află situată școala, de mobilitatea și cerințele profesionale ale pieții muncii.

Școala funcţionează și se dezvoltă  prin efortul combinat al structurii de conducere al  școlii, al personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea  educaţională.  Planul  de dezvoltare  ne  arată direcţiile  majore  de progres, iar modul de întocmire a acestuia permite consultarea părților interesate și implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor și acțiunilor propuse.

Pentru formularea viziunii și a misiunii, pentru stabilirea țintelor strategice și pentru dezvoltarea culturii organizaționale s-a folosit principiul continuității în politica educaţională a echipei manageriale şi a cadrelor didactice ale Liceului Teoretic  Salamon Ernő Gheorgheni,   continuitate   justificată   atât   prin rezultatele  academice  şi socio-comportamentale ale  elevilor  cât şi  prin expectanţele părinţilor şi ale comunităţii locale.

S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, pentru ca Planul de Dezvoltare Instituţională 2015-2019 să reflecte modificările legislative, cerințele societății actuale și valorile europene.

Proiectul de dezvoltare instituțională are o importanță deosebită deoarece concentrează atenția asupra finalităților educației, asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relații sistemice şi comunitare) şi asigură coerenţa strategiei pe termen lung a şcolii.

Prin întreaga activitate ce şi-o propune, Liceul Teoretic Salamon Ernő din Gheorgheni doreşte să acţioneze ca un veritabil centru de dezvoltare al comunităţii judeţene şi municipale, oferind agenţilor economici cu capital de stat si privat precum şi instituţiilor din bazin, posibilitatea de a-si rezolva în condiţiile cele mai bune problema resurselor umane de care au nevoie, solicitând pregătirea cadrelor în acest liceu, care doreşte, de asemenea, să se adapteze cât mai bine cerinţelor economico-sociale actuale şi viitoare, formulate de dezvoltarea societăţii noastre.

În acest sens, şcoala este deschisă să intre în relaţii de parteneriat cu agenţii economici, cu instituţii în condiţii avantajoase pentru ambele părţi, agenţii având posibilitatea să participe alături de şcoală la valorificarea creatoare şi la nivel superior atât a bazei materiale (formată din şcoala cu peste 20 de cabinete, laboratoare, săli de clasă, bază de cazare cu 100 de locuri, cantină, sală de sport etc.) cât si potenţialul creator al profesorilor, elevilor si părinţilor.

Planul de acţiune a Liceului Teoretic Salamon Ernő Gheorgheni are o determinare multiplă, pe de o parte ţintele strategice ale dezvoltării, şi de pe altă parte situaţia, condiţiile şi resursele concrete ale şcolii şi ale comunităţii pe care instituţia o serveşte. Planul de acţiune are o valoare strategică deoarece este conceput pe o perioadă de 5 ani şi deşi, probabil, va suferi modificări pe parcurs oferă un orizont şi direcţii bine trasate pentru activitatea Liceului Teoretic Salamon Ernő Gheorgheni, inclusiv priorităţi în alocarea resurselor.

Implementarea standardelor de referinţă în scopul obţinerii calităţii corespunde nevoilor şi exigenţelor, pe care le presupune integrarea europeană, afirmarea caracteristilor specifice învățământului românesc și confirmarea valorii factorului uman implicat: educator și educabili.

Am dorit ca planul de dezvoltare să aibă un caracter situaţional, a fost elaborat având în vedere mediul şi condiţiile concrete în care funcţionează şcoala.

Școala funcţionează și se dezvoltă  prin efortul combinat al structurii de conducere al  școlii, al personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea  educaţională.  Planul  de dezvoltare  ne  arată direcţiile  majore  de progres, iar modul de întocmire a acestuia permite consultarea părților interesate și implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor și acțiunilor propuse.

1.1. VIZIUNEA ȘCOLII

Şcoala noastră acceptă rolul de iniţiator, susţinător şi catalizator în continuarea tradiţiilor comunităţii locale şi să fie cunoscută în continuare, prin valorile sale educaţionale, ca etalonul regiunii.

1.2. MISIUNEA ȘCOLII

Identificarea şi dezvoltarea aptitudinilor şi atitudinilor elevului, care să fie bine pregătit cu o vastă cultură generală, apt pentru studiile universitare şi adaptabil la cerinţele pieţii de muncă.

1.3. OFERTA NOASTRĂ EDUCAȚIONALĂ PRIN OBIECTIVE GENERALE

Oferta noastră educațională se raportează la obiective precum cele de mai jos:

  • desăvârşirea personalităţii adolescentului;
  • formarea  şi  dezvoltarea competenţelor care permit  orientarea şi  inserţia activă  într-un  mediu  social  caracterizat  prin accelerarea ritmului schimbărilor;
  • utilizarea tehnologiilor moderne in conceperea şi desfăşurarea lecţiilor;
  • formarea şi dezvoltarea la elevi a unui grad suficient de autocunoaştere;
  • formarea şi dezvoltarea atitudinilor pozitive în relaţionarea cu mediul social (prin toleranţă, responsabilitate, solidaritate, acceptarea şi respectul alterităţii etc.);
  • asigurarea unei orientări şcolare şi profesionale cât mai realiste, în raport cu aspiraţiile şi aptitudinile elevilor;
  • formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi a motivaţiilor necesare învăţării în condiţiile unei societăţi în schimbare.

Procesul de predare – învățare – evaluare se desfășoară cu respectarea principiile fundamentale și normele de conduită promovate de legislația în viguare: competență profesională, obiectivitate, responsabilitate, crearea unei atmosfere de lucru ce încurajează comunicarea loială și dialogul eficient între profesori, elevi și părinți.

Eficienţa şi complexitatea acestuia este definită printr-o abordare modernă care-şi propune:

  • Să asigure implementarea programului de guvernare în domeniul Reformei învăţământului;
  • Să asigure un învăţământ de calitate în contextul armonizării cu standardele Uniunii Europene;
  • Să formeze cei mai buni specialişti în domeniul;
  • Să-şi menţină poziţia pe primele locuri în topul liceelor din Harghita;
  • Să formeze personalităţi puternice;
  • Să construiască un set de valori individuale de natură profesională, socială şi culturală în funcţie de care să-şi orienteze comportamentul şi întreaga carieră.

Oferta educaţională este atractivă, proiectarea şi planificarea procesului de învăţământ, activităţile şcolare şi extraşcolare, climatul motivaţional, sistemul de recompense şi încurajarea respectului de sine au asigurat liceului o populaţ ie şcolară cu medii de admitere mari, puternic motivaţi spre obţinerea performanţei. Dovezi în favoarea acestor opţiuni sunt rezultatele bune şi foarte bune obţinute în perioada de referinţă. Aici, elevi şi profesori îşi găsesc vocaţia şi se pregătesc pentru provocările lumii de mâine.

1.3. ANALIZAREA PROFILULUI ACTUAL AL ȘCOLII

Liceul Teoretic Salamon Ernő Gheorgheni este situat în nordul judeţului Harghita şi deserveşte  zona dintre Topliţa, Sîndominic, zona Tulgheş . Avem numeroşi elevi şi din partea de sud a judeţului Harghita, mai ales din Sîndominic, Tomeşti, Tuşnad. Liceul oferă instruire în domeniile tehnică de calcul / informatică, ştiinţe ale naturii, filologie, ştiinţe sociale. Având în vedere că este singura şcoală care asigură o pregătire teoretică în limba maghiară în domeniile sus amintite, ea recrutează elevi din întreaga regiune.

1.5. REALIZĂRI ECONOMICE ÎN PERIOADA 2013-2014

1
Terminarea amenajării curţii
Termen: 2014 septembrie 20
2
Punerea în funcţionare a sisteemului solar la internat
Termen: 2013 septembrie 1
3
Montarea sistemului de sonerie pe toate coridoarele
Termen: 2013 decembrie 1
4
Montarea sistemului de alarmă la internat
Termen: 2013 decembrie 1
5
Reabilitarea cabinetului de chimie
Termen: 2013 mai 1
6
Dotarea cabinetului de informatică cu 20 de calculatoare
Termen: 2013 februarie 1
7
Reabilitarea podelei în sala festivă
Termen: 2013 martie 1
8
Realizarea spălătoriei de vară
Termen: 2013 mai 1
9
Reabilitarea anexei la cantină
Termen: 2013 octombrie 30
10
Realizarea panoului cu informaţii despre săli
Termen: 2012 decembrie 1
11
Realizarea panoului cu informaţii despre săli
Termen: 2013 mai 1
12
Procurarea sau fabricarea mobilierului pentru muzeul liceului
Termen: 2013 septembrie 1
  • pe plan administrativ s-a realizat reabilitarea internatului, a cantinei şi s-au amenajat cabinetele de limba română, informatică, matematică etc.
  • am implementat Sistemul Educaţional Informatizat / SEI, sistemul de tip e-Learning, care reprezintă interacțiunea dintre procesul de predare-învăţare şi tehnologile informaţionale.

1.6. SITUAȚIA LA ÎNVĂȚĂTURĂ, EXAMENE, FRECVENȚA ȘCOLARĂ

a. Distribuţia efectivelor de elevi / clase pe medii

Clasa Nr.

elevi

Repetent Cu sit. neînch. Medii (6-6,99) Medii (7-7,99) Medii (8-8,99) Medii (9-9,99) Media10
IX. 146 0 0 0 2 59 87 4
X. 149 1 0 0 4 47 102 1
XI. 150 2 0 1 18 49 78 2
XII. 146 0 0 2 17 64 62 1
Distribuţia efectivelor de elevi / clase pe medii

b. Procentul de promovabilitate la bacalaureat

Reuşita elevilor la examene poate fi considerată bună, cu o promovabilitate care depăşeşte 85%. Şcoala este situată pe locul 3 în topul liceelor din judeţ.

Rezultate bacalaureat 2014

b. Absențele

2. DIAGNOZA ŞI ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE ALE COMUNITĂŢII

2.1. DIAGNOZA ȘI ANALIZA NEVOILOR EDUCAȚIONALE ALE COMUNITĂȚII

A. Analiza informaţiilor de tip cantitativ

D. Analiza SWOT

Puncte tari
  • recunoaşterea  şcolii,  ca  furnizor  de  servicii  educaţionale  de  calitate:  DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ, acordată de Ministrul Educaţiei Naţionale, REMUS PRICOPIE, pentru rezultatele deosebite în anul 2013;
  • personal didactic calificat,   bine pregătit profesional şi metodic, motivat pentru propria formare (100% personal care îndeplineşte condiţiile înscris / prezentat / promovat examenele pentru obţinerea gradelor didactice;
  • 26 profesori au gradul did. I., 9 profesori au gradul did. II.
  • 14 participări la 10 programe de formare continuă însumând peste 900 puncte credite transferabile;
  • recunoaşterea calităţii deosebite a personalului: 3 metodişti, 5 formatori, 8 responsabili de cerc pedagogic, membrii în comisiile de lucru ale inspectoratului şcolar, 1 expert în Corpul de Control al ministrului, 1 expert în Management educțional, 4 examinatori: 1 ECDL, 3 ECL;
  • recunoaşterea rezultatelor activităţii personalului:  14 gradaţii  de  merit;
  • PDA şi PND bine pregătit;
  • instituţie de prestigiu în judeţ, prin: rezultatele obţinute la examenul de Bacalaureat (procentaj 90%);
  • rezultatele obţinute de elevi la învăţătură, concursuri şi olimpiade şcolare;
  • încurajarea elevilor în demersul lor spre cunoaştere şi dezvoltare a abilităţilor, consilierea lor şi a părinţilor asupra rolurilor care le revin;
  • consilierea psihopedagogică a elevilor aflaţi în dificultate: probleme de comportament, părinţi plecaţi în străinătate, elevi mai puţin susţinuţi şi motivaţi de către familie, etc.
  • elaborarea ofertei şcolii, prin CDS selectat pe baza opţiunii majorităţii elevilor;
  • climat de cooperare şi colaborare prin derularea proiectelor educaţionale în care sunt încurajaţi să participe toţi elevii şcolii;
  • climat de siguranţă fizică şi psihică pentru elevi şi personal;
  • management  performant  şi  proactiv:  coerenţă  şi  consecvenţă  în  atingerea  ţintelor strategice şi realizarea obiectivelor, documente de proiectare de calitate, organizarea activităţii, monitorizarea, controlul şi evaluarea activităţilor;
  • continuitate în desfăşurarea procesului instructiv-educativ, fără disfuncţionalităţi;
  • oferta educaţională atractivă;
  • programe de sprijin / motivare pentru elevi, consiliere;
  • activitate educativă şcolară şi extraşcolară bine proiectată, numeroase proiecte educative;
  • parteneriat activ cu părinţii;
  • crearea şi întreţinerea legăturilor cu autoritatea şi comunitatea locală, prin încheierea unor parteneriate constructive;
  • derularea parteneriatelor cu numeroase ONG-uri;
  • dezvoltare instituţională şi adaptarea la nevoile comunităţii: centru ECDL, ECL, proiecte;
  • membru  în  echipa  de  management  a  proiectului  ISJ  HR  “Performanţă  şi  calitate  prin implementarea unui sistem e-learning”;
  • vizibilitatea şcolii în comunitate prin site-ul şcolii, mass-media.
Puncte slabe
  • subfinanţarea cronică a sistemului de învăţământ românesc-plecarea personalului spre alte domenii;
  • avalanşa schimbărilor legislative;
  • volum imens de muncă: situaţii, raportări, analize, etc.
  • reticenţa unor cadre didactice faţă de utilizarea/aplicarea in demersul didactic a metodelor activ-participative de predare-învăţare, adecvarea formelor alternative de evaluare la nevoile elevului;
  • reticenţa unor părinţi faţă de consilierea psihopedagogică;
  • dezinteresul cadrelor didactce pentru obţinerea de burse individuale de formare continuă Comenius şi vizite de studiu;
  • stoparea lucrărilor de investiție Centru de Documentare, bibliotecă, săli de arte-reabilitarea clţdirilor fostelor ateliere şcolare.
Oportunități
  • servicii educaţionale de înaltă ţinută;
  • certificate de competenţe europene pentru elevi şi membri ai comunităţii locale: ECL, ECDL;
  • dezvoltarea şcolii prin proiecte;
  • dezvoltare personală prin programe de formare;
  • venituri suplimentare (formatori);
  • CARTEA DE VIZITĂ A ŞCOLII = CALITATE – SERIOZITATE – PERFORMANŢĂ
Amenințări
  • discontinuitatea politicilor educaţionale;
  • criza economico – financiară;
  • reducerea  entuziasmului  şi  scăderea  interesului  pentru  profesia  didactică, urmare  a subfinanţării cronice
  • scăderea populaţiei şcolare;
  • risc social, ca urmare a plecării părinţilor la muncă în străinătate;
  • scăderea interesului pentru studiu, în general;
  • creşterea efectivului de elevi pe clase îngreunează aplicarea metodelor interactive, lucrul pe grupe.

Concluziile analizei

Există  un  număr  semnificativ  de  puncte  tari  identificate  în  organizarea  şi funcţonarea organizaţiei şcolare.

Mediul extern oferă o gamă largă de oportunităţi, prin valorificarea cărora se întrevăd perspective multiple de dezvoltare educaţională şi instituţională.

Corelarea punctelor tari cu oportunităţile mediului extern conturează Resursele strategice:

  • Resurse umane bine formate din punct de vedere profesional (metodişti, formatori, mentori) şi cu rezultate bune în procesul de învăţare-predare (elevi şi cadre didactice);
  • Dotare materială si tehnologică modernă
  • Experienţă în management, formare, consiliere si orientare, în derularea proiectelor;
  • Parteneriate cu instituţiile educaţionale, culturale, ONG-uri
  • Colaborarea eficientă, bazată pe parteneriat cu autorităţile publice locale si judeţene;
  • Posibilităţi de finanţare din bugetele republican şi local, extrabuget.

PARTEA 2

2. Analiza nevoilor
Analiza complexă a comunităţii

Gheorgheni este al treilea oraş al judeţului Harghita după numărul locuitorilor. Se află la marginea estică a bazinului Gheorghenilor, la altitudinea de 810 m. Oraşul se situează lângă drumul naţional 12, la 62 km de Miercurea-Ciuc, 42 km de Topliţa. Spre Praid prin pasul Bucin (1287 m) duce drumul judeţean 13B (65 km), spre Odorheiu Secuiesc (65 km) prin pasul Liban drumul judeţean 138. Spre lacul Roşu (29 km din centrul oraşului) duce drumul 12C. Traseul circular din bazin, care trece prin Gheorgheni – Joseni – Ciumani – Suseni – Chilieni – Valea Strâmbă – Gheorgheni are 24 km. Pe calea ferată oraşul este în legătură cu Miercurea-Ciuc respectiv Topliţa.

CARACTERISTICI ECONOMICE

La începutul anului 1900, la Gheorgheni, exista un cult dezvoltat al industriilor mici de breaslă. Se afirmau adevărate dinastii de mici meseriaşi. Având ca bază aceste mici industrii a început să se dezvolte industria de fabrică. După 1960 însă amprenta urbanizării a fost dată de dezvoltarea industriei. Au început să se dezvolte mai întâi industria constructoare de maşini (I.M.G., IUPS, Farbrica de Mobile, etc.), industria uşoară (Lacu-Roşu), cea alimentară şi industria de prelucrare a lemnului.

Meseriaşii care nu au vrut să se încadreze în fabrici au fost cuprinşi în Cooperativa “Avântul”. Fabricile au avut nevoie de forţa de muncă. Această forţa de muncă a fost recrutată din satele din apropriere, din zona de influenţă a municipiului. S-au construit noi cartiere de locuinţe (Florilor, 23 August, Bucin). În consecinţă, s-a dezvoltat şi industria de construcţii-montaj, pentru a face faţă cererii de locuinţe.

Economia locală, în stare de regres după decembrie 1989 a fost stăpânita de macrotensiuni: inflaţia galopanta, scăderea producţiei interne şi legat de aceasta, şomajul, deficite bugetare, deficite ale balanţei de plaţi. Desigur aceasta situaţie s-a reflectat şi în viaţa economica şi sociala a oraşului, în primii ani ai procesului de tranziţie scăzând brusc volumul de producţie si de export, iar şomajul a devenit un element integrant al vieţii economico-sociale. Numărul salariaţilor reprezintă doar 75,0% faţa de numărul din anul 1989. Sectorul privat, care a apărut începând cu anul 1990, din motive obiective nu a putut contracara efectele negative înregistrate.

În ultimii ani  s-a înregistrat o stabilizare economică, chiar o creştere uşoara a producţiei si a exportului, a activităţii investiţionale, s-a redus rata inflaţiei, dar aceste fenomene pozitive nu au putut influenţa simţitor situaţia ocupării forţei de munca, veniturile reale ale populaţiei, nu au putut ameliora unele probleme sociale şi relansa rezolvarea gravelor probleme legate de infrastructura în sensul larg al cuvântului.

Activităţile industriale s-au dezvoltat pentru exploatarea şi industrializarea (prelucrării) lemnului, industria alimentara, textila, tricotaje şi confecţii.

Ponderea industriei în economia judeţului de-a lungul anilor trecuţi a evoluat ascendent, astfel ca în prezent pe lângă principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele naturale care se găsesc în sol şi subsol, activitatea industriala este prezenta prin mai toate ramurile sale.

Ponderea cea mai însemnata din producţia industriala judeţului, revine industriei exploatării si prelucrării lemnului, bazata. pe resursele de materii prime existente în teritoriu şi care, reprezenta cea. 27-28% din total, urmata de industria textilă si a pielăriei cu 20%.

În comparaţie cu anii precedenţi se constata o diminuare simţitoare a activităţii în industria prelucrării metalelor şi a construcţiilor de maşini şi începutul unui proces de revigorare în domeniul prelucrării lemnului, producţiei de ţesături, confecţii textile, a producţiei produselor din carne şi lapte, băuturi alcoolice, concretizat prin diversificarea şi relansarea ofertei de mărfuri.

O parte însemnată din aceste produse sunt valorificate la export, de-a lungul anilor câştigând încrederea clienţilor de pe piaţa externă, clienţi care au investit sume importante pentru dezvoltarea şi retehnologizarea unităţilor industriale din judeţ.

Din totalul de cca 4000 societăţi comerciale şi regii autonome înregistrate în Registrul Comerţului.

După schimbările din 1989, subvenţiile de stat au început să înceteze, unităţile trebuind să se acomodeze cu economia de piaţă în formare. Unele fabrici au avut succes, de exemplu (RENCO), altele abia pot să supravieţuiască. ­

În 1999 a fost construita cu un capital străin în proporţie de 98% Fabrica de Confecţii “RENCO”. Mulţumită acestei fabrici, precum şi a numeroşilor întreprinzători, rata şomajului este aproximativ egală cu cea medie pe ţară (8,8% – septembrie 1998 în oraş, media pe judeţ era 8,6% iar media pe ţară era 8,7%).

După 1998 în municipiu se dezvoltă mai ales industria uşoară (ind. textilă şi ind. tipografică). În prezent în oraş funcţionează 4 societăţi cu profil tipografic, dintre care 2 firme (F F Internatinal, Gala Studio) sunt printre primele din ţară. În domeniul industriei textile sunt 2 firme mai mari (Renco, Lacu Roşu) care produc confecţii exclusiv pentru export. În acest domeniu funcţionează câteva firme mici, producând uneori şi unicate.

Alte domenii economice care s-au dezvoltat în ultimii ani (cu firme noi de succes):

  • domeniul comercial (cu activitate de export) firme mixte;
  • domeniul industrial:
    • industria lemnului,
    • industria de prelucrare a laptelui,
    • industria de confecţii,
    • industria de băuturi răcoritoare,
    • industria alimentară.

A „Gyémánt osztály” díj

Clasa castigatoare este . Felicitari!

Accessibility Toolbar